Povestea acizilor omega 3 și omega 6 pare deja istorie
Despre acizii grași polinesaturați, omega 6 și omega 3 s-au scris zeci de mii de pagini. Ce ar mai putea adăuga în plus, acest articol de blog? Câte ceva despre faptul că uneori (dar nu întotdeauna) ceea ce este rar, este și prețios. Să vedem de ce este așa și în materie de NUTRICOSMETICE.
Mai rar în chimia naturii, mai puțin pe Terra
Acizii grași (poli)nesaturați sunt cei care introduc o dublă legătură chimică (C=C), numerotată de chimiști de la capătul CH3 al acidului gras. Atât mamiferele cît și multe specii vegetale pot introduce dubla legătură în poziția 9. Vom numi acid gras omega 9, iar exemplul cheie este acidul oleic. Așadar, acesta nu este un acid gras esențial; astfel de structuri pot fi produse și organismul uman. Desigur, acidul oleic este prezent din belșug în uleiul de măsline…. Din această perspectivă, piedestalul pe care acest ulei fost el urcat este puțin cam prea sus.
Mamiferele și omul NU pot adăuga încă o dublă legătură (cea de a doua) în poziția 6. Vorbim astfel despre acizii grași omega 6, ceva mai prețioși. Îi găsim în numeroase uleiuri vegetale și semințe oleaginoase.
O și mai mică parte a ființelor (heringul, somonul, creveții și unele plante oleaginoase) pot introduce cea de a treia legătură C=C, în poziția 3 (pe lângă poziția 9 și poziția 6). Ajungem astfel la prețioșii acizi grași omega 3. Am predat cu plăcere fumoasa lor istorie medicală și cosmetică în cadrul cursului online https://www.estifrumoasa.ro/nutricosmetice/.
Omega 6 vs omega 3, inflamator vs anti-inflamator – o viziune simplistă
Orice orator pe tema aceasta va spune că acizii grași omega 6 sunt pro-inflamatori, căci ei conduc la mediatori chimici ai inflamației. Este vorba despre prostaglandine, prostacicline și tromboxani. În același timp, prin elangarea catenei acizilor omega 3 se ajunge la faimoasele RESOLVINE, care curăță focarul inflamator.
Fiziologia și fiziopatologia nu se reduc însă la această antiteză.
Mai mult decât mediatori chimici pro- sau anti-inflamatori
Iată câteva argumente care arată că uneori nu totul se reduce la pro-inflamator vs anti-inflamator.
- Uneori inflamația este utilă (prima fază post-lezională, conflictul antigen-anticorp, focarul inflamator mediat imunologic).
- Prostaglandinele și ceilalți mediatori ce derivați din acizii omega 6 intermediază majoritatea „dialogurilor” și conflictelor inter-celulare,
- Chiar și pentru sănătatea pielii, de peste două decenii domină în studii și discuții uleiul de Oenothera biennis, specie bogată în acizi omega 6 (ex. pentru dermatitele atopice, xerozele tegumentare),
- Acizii omega 3 sunt nu doar precursori de resolvine; ei induc și mediatori precum ILGF. Acest factor va favoriza, în acnee, secreția de sebum și (chair keratinizarea infundibulară) – efect defavorabil. Las aici articolul cu schema ce explică acest fenomen: https://www.mdpi.com/1422-0067/21/3/741
- Faptul că acest mecanism (secundar) induce film hidrolipidic (sebum) este o chestiune SALVATOARE atunci când vine vorba despre refacea barierei cutanate (piele deshidratată),
- Acizii grași omega-3 cu catenă lungă (EPA și DHA), abundenți în uleiul de pește, sunt benefici în tratamentul bolii psoriasis. Aceștia inhibă proliferarea unei linii de limfocite T helper, care (în mod normal) ar stimula o cascadă de citokine proinflamatorii, agravante.
- Unele studii vorbesc și despre efectul fotoprotector (fotoprtecția orală) a acizilor omega 3, dar în acest sens, ar fi necesare studii suplimentare… Și cercetările vor continua, demontând judecățile rigide.
