Pierderea patologică a părului, peste valoarea fiziologică de cădere dictată de faza de stagnare a părului (faza telogenă), ducând la rărirea vizibilă a părului pe scalp, sau chiar la absenţa zonală a acestuia, poartă numele de alopecie.
Cauzele alopeciei sunt extrem de diverse: stres, alimentație deficitară în aminoacizi esențiali sau vitamine, micoze, etc. Alopecia areata este o boală autoimună, extrem de rară. Unele micoze induc alopecie insulară. Sarcina, la femeie, poate genera o alopecie tranzitorie în regiunea parietală a scalpului.
Pe departe, cea mai frecventă cauză de alopecie (la ambele sexe) este alopecia androgenică.
Raționând fiziopatologic, ar trebui ca terapia cu agenți anti-androgenici să amelioreze sau să vindece acest defect, mai cu seamă la femeie. Mai mult decât atât, această farmacoterapie ar trebui să elimine și alte simptome asociate de virilism (seboree, acnee, hirsutism). De altfel, preparatul Propecia® (conținând finasteridă – veritabilul agent antiandrogenic inhibitor de 5-alfa-reductază) recomandat în alopecia masculină, se bazează tot pe acest principiu hormonal. Totuși, din cauza faptului că finasterida are efecte adverse la bărbați – asupra libidoului și erecției – cercetarea farmaceutică caută alte molecule active care să poată induce intrarea în faza anagenă și creșterea părului, fără interacțiune hormonală. De asemeni, o altă pistă de cercetare este găsirea de antiandrogenici naturali, de origine vegetală, mai inofensivi, cum este extractul de Saw palemetto.
Acest capitol sistematizează (sub formă de tabel) principalele active dermo-cosmetice antialopecianete, ca și modul lor concret de acțiune.
Actulamente asistăm la o nouă paradigmă în ceea ce privește tratamentul topic al alopeciei, legat de evitarea intervenției pe statusul hormonal. În acest nou concept, peptidele sau citokinele de creștere vor înlocui vechii moderatori hormonali.
CELELALTE CAPITOLE