Ce m-a făcut să revin la tema „colagenul ca supliment”?
În numeroase intervenții, cursuri și postări ale mele spun, cu riscul de a genera un clișeu plicitisitor, faptul că suplimentele nutritive conținând colagen nu au cum să genereze un efect wow. Nu am să obosesc să explic că, această macromoleculă (în fond un biopolimer proteic), odată ajunsă în tubul digestiv, se descompune în aminoacizi. Doar sub forma acestor unități biochimice mici, proteinele pot traversa enterocitul (celula intestinală). Despre ce anume din alimentație ar putea ajuta cu adevărat pielea, am spus pe larg într-o altă postare pe blog. Prefer să dau prioritate vitaminei C ca inductor de colagen în organism. https://www.estifrumoasa.ro/ce-anume-din-farfurie-isi-doreste-pielea-ta/ . Aduc aici un argument în plus, amintindu-vă de povestea insulinei. Acest hormon ce salvează vieți în cazul diabetului zaharat de tip I, nu poate fi administrat decât injectabil! Fiind un peptid, este supus distrucției (lizei) în tubul digestiv, până la aminoacizi.
Argumentele pot continua, din ambele tabere
Ceva similar se întâmplă și cu suplimentele nutritive ce conțin acid hialuronic. Acesta din urmă, ajuns în tubul digestiv, se descompune în monozaharide. Doar astfel poate trece în sânge, via : enterocit, venă portă, ficat.
Totuși, unii influenceri revin obsesiv la a promova colagenul ca supliment alimentar, insistând în a spune că doar o anume calitate ori proveniență a enormei molecule este potrivită frumuseții pielii. Încerc să explic, personalizând enterocitul, că acestuia nu-i pasă de unde provin aminoacizii pe care îi captează. Ei pot proveni, la fel de bine, dintr-o porție echilibrată de proteine vegetale și animale. Mai mult, colagenul poate fi sintetizat de corpul uman, având în componență și aminoacizi ce pot fi produși în organism.
Da, este adevărat! Cu trecerea anilor, colagenul endogen scade atât cantitativ, cât și calitativ. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0002944010622055. După maturitate, colagenul scade cantitativ (mai cu seamă colagenul de tip fetal, mai elastic). Totodată, el se deteriorează și calitativ (devenind mai rigid, mai puțin elastic), ca urmare a reacției non-enzimatice de glicație. Pe acest adevăr universal se bazează promovarea suplimentelor nutritive cu colagen.
Mitul merge mai departe
Orice mit pornește de la un sâmbure de adevăr unanim acceptat. Este vorba despre caracterul ubicuitar al colagenului. Această proteină este prezentă nu doar în derm, dar și în orice alt țesut conjunctiv ce manifestă elasticitate. Vorbim astfel despre tendoane, ligamente, valve cardiace, etc. Publicitatea la suplimentele cu colagen induce ideea potrivit căreia, odată cu trecerea anilor, organismul știe să se salveze, relocând colagenul din derm înspre articulații. „Organismul știe să se salveze” este însă un clișeu scos din alt context. Din contextul despre șoc, ori despre agresiunea antigenică. Nu și în privința sintezei de colagen! Organismul nu ia colagenul din piele ca să îl ducă în tendoane și ligamente.
Fiecare țesut conjunctiv are propriile sale celule sintetizatoare de colagen: fibroblaștii. Cu trecerea anilor, orice celulă devine mai puțin activă. Fibroblaștii din derm, ca și cei din sistemul locomotor „lenevesc” (odată cu trecerea anilor) în același ritm. Dacă în copilărie, la sala de gimnastică puteai să faci sfoara, iar acum nu mai reușești, vei înțelege că fibroblaștii din țesutul cartilaginos nu au performat, pe sacrificiul dermului.
Pentru mai multe detronări de mituri și relevări ale adevărurilor despre frumusețe, te invit să citești ebook-ul scris de mine Mituri și profituri pentru piele. https://www.estifrumoasa.ro/cumpara/
