Cum a apărut termenul?
Așa după cum se prezintă de la sine, cosmeceuticele par a fi substanțe active, definite prin asocierea termenilor cosmetic + farmaceutic. La prima vedere, s-ar părea că orice cosmetic de pe raftul unei farmacii (fie ea și online) ar putea fi un cosmeceutic. Lucrurile nu stau chiar așa! Activul – în accepțiune farmacologică – are un mecanism precis de acțiune. Cercetarea poate identifica pentru activ un receptor celular, o cale de stimulare, etc. Dacă veți căuta în presa științifică, veți găsi că sub denumirea de cosmeceutice sunt prezentate activele cu un efect țintit și demonstrabil (ex. ceramidele, peptidele de sinteză, etc). Iată aici o probă a spuselor mele : https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0738081X09001217.
Cu toate acestea, definiția UE a produsului cosmetic nu acceptă (deocamdată) termenul. Totuși, articolele științifice, de pe bazele de date internaționale descriu aceste molecule (deci active, nu produse finite), menționând și rolul lor concret în piele.
Cosmeceuticele – în viziunea mea
Ca profesor în științele cosmetice, văd lucrurile exact așa cum le-am enunțat anterior. Cartea mea COSMECEUTICELE face referire la active ce au un mecanism de acțiune concret, demonstrabil. De exemplu, enunț faptul că beta-glucanul stimuleză sinteza de colagen dermic, deoarece eliberează în prima secvență o citokină (IL1) dintr-o celulă țintă. Afirm, de asemeni, că retinoul are receptorii intracelulari nucleari identici cu cei ai familiei vitaminei A. Ori că micuța carnitină este un carrier, ce duce acizii grași liberi în mitocondrii.
Pe acest raționament, unele curente medicale consideră că și nutrimentele funcționale merită denumirea de nutriceutice. Într-un capitol al cărții le prezint în paralel:
Cosmeceutice Și Nutriceutice Antioxidante
Așadar, eu consider că nu este cazul să denumim, în mod prețios, orice produs cosmetic ca fiind cosmeceutic.
În speranța că veți parcurge cartea, vă urez lectură plăcută!
