Genisteina – fitoestrogenicul cu care a început povestea acestor substanțe
Genisteina este activul vegetal care a lăsat să se scurgă cele mai multe pagini de literatură științifică. S-a început cu povestea oițelor australiene… Acestea au fost furajate cu trifoi roșu, iar ceva din acest furaj a acționat aidoma unui contraceptiv (oral) estrogenic. De atunci au trecut peste 50 de ani, iar acum stăpânim numeroase cunoștințe și dovezi. Risc să devin repetitivă, să-mi plicitisesc cititorii, deoarece am mai expus aceste noțiuni. Iată aici disponibil un suport de curs exhaustiv, ce pleacă de la studiul pielii și ajunge la cel al nutricosmeticelor: https://www.estifrumoasa.ro/pachetul-de-suporturi-de-curs-expert-in-cosmetologie/. Așadar, efectele estrogen mimenice ale genisteinei (abundentă în soia) sunt legate de interacțiunea sa cu receptorul estrogenic de tip beta. Ca urmare genisteina este un modelator selectiv al receptorului estrogenic. Acest lucru înseamnă că ea este:
- antiestrogenică pe ţesutul mamar, țesut în care are loc multiplicarea celulară după cuplarea estrogenilor pe receptorii de tip alfa (prin aceasta realizând profilaxia acestui tip de cancer),
- pro-estrogenică pe os, realizând profilaxia osteoporozei de menopauză.
Desigur, avantajul esențial este acela de a fi agent de prevenție față de dezvoltarea cancerelor estrogen – dependente. Cu siguranță, efectele de substituție hormonală la menopauză sunt cunoscute.
De unde vin alte efecte biologice ale substanței?
Multitudinea de efecte benefice ale genisteinei nu pot fi explicate doar prin faptul că este o substanță pro-estrogenică. Date recente vorbesc despre genisteină ca activ (nutritiv) pro-telomeric. Am explicat la cusul online NUTRICOSMETICE. https://www.estifrumoasa.ro/duplicated-suport-curs-masterclass-2658/. Chiar și așa, doar prin acest efect nu se explică longevitatea (evidențiată statistic) a populațiilor care includ soia în alimentația zilnică. Răspunsul vine dintr-o altă proprietate farmacodinamică a genisteinei. Mai precis capacitatea sa de fi inhibitoare a tyrozin – kinazelor, în special a celor asociate la EGF (și a altor factori de creștere celulară). Aceasta pare să fie cheia efectului de protecție anti-mitogenică (împotriva proliferării canceroase). Iată un articol pe acesastă temă. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/0145212694900795. Acum devine mai clară expresia de agent pro-apoptotic care i s-a atribuit. Este vorba despre acea substanță care „împinge” celulele spre moartea lor fiziologică, eliminând șansele lor de a rămâne blocate într-un stadiu tânăr, ce se poate devia malign.
