Glicația colagenului – punctul de plecare al rigidizării sale
Studiul mecanismelor biochimice ce se derulează în contextul îmbătrânirii a adus în prim plan reacția de glicație a proteinelor. Procesul biochimic în cauză a repus în atenție o cunoscută reacție, ce poartă numele descoperitorului ei, Louis Maillard. Reacția are loc (inevitabil) la temperatura corpului, este non-enzimatică și constă în producerea unui cross-linkaj în cadrul proteinelor extracelulare. Triggerul procesului este constituit din „deșeurile” de glucoză. Acestea se leagă covalent de unele proteine, ducând la stabilirea unor legături încrucișate. Cum această reacție se poate derula oriunde (deci și în derm), se explică de ce cu timpul, colagenul devine mai rigid, mai puțin elastic. Totodată, glicația colagenului face ca acest biopolimer proteic să devină rezistent la proteoliză (deci să se reînnoiască în mod deficitar). Despre multiple alte macanisme ale agingului cutanat am scris în alte postări și nu îmi stă în obicei să mă repet, las aici doar link-ul. https://www.estifrumoasa.ro/team/varsta-este-doar-un-numar/
Biochimiștii nu au fost surprinși să constate că tocmai glucoza este mica moleculă „care-și bagă coada” în glicația colagenului. Reacția este mai accelerată la persoanele diabetice, iar testul hemoglobinei glicozilate este un marker în acest sens. De aici, concluzia imediată că un regim mai ponderat în dulciuri ne poate salva de această verigă a îmbătrânirii. Iar dacă am sperat cu toții că fructoza ar fi mai prietenoasă din acest punct de vedere, vă las aici un articol științific care va infirma această idee. https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0738081X10000428
Ce putem face în nutriție și skincare?
În teorie, glicația proteinelor are o rezolvare simplă: mai multă atenție la alimentele glucidice și folosirea unor substanțe ce pot bloca acest proces. Între moleculele cheie ce pot încetini reacția Maillard (folosite și de persoanele diabetice) sunt vitaminele B1 și B6, aminoguanidina și antioxidanții puternici.
În cosmetică, lucrurile se complică. Avem la dispoziție, pe de o parte, două active forte ce „taie avântul” acestui proces. Este vorba despre hesperidina (din coaja albă a citricelor) și antocianii (din afine). Pe de altă parte, trebuie să urmăm sfatul de a reduce aportul de glucoză disponibilă pe piele. În acest caz, cum rămâne cu mierea?
Mierea este, fără dubiu, un nutritiv natural desăvârșit al pielii . A fost propusă în numeroase moduri ca mască facială… Doar că mierea conține glucoza și fructoză între glucidele nehidrolizabile (monozaharide), dar și unele glucide hidrolizabile, ce generează (prin descompunere) glucoza. Merită să reflectăm asupra acestei idei, și să înțelegem că în skincare, ca și în nutriție, măsura face diferența.
