Vechea dilemă din skincare: natură sau laborator performant?

De ce ar fi întinerirea un deziderat al ființei umane? Psihologii ar putea găsi răspunsuri… Unele legate de nostalgia tinereții, altele de visul perfecțiunii, pe care doar organismul tânăr și perfect funcținal îl poate împlini. De ce aș face eu referire la natură, acum, când, postare după postare, am vorbit despre peptidele de sinteză perfect targhetate? Pentru că, mult înaintea laboratoarelor de producție, mama natură a știut să sintetizeze factori de creștere, citokine de stimulare celulară.

Ca să mă fac mai înțeleasă, ar trebui să vă aduc aminte că și plantele cresc și se dezvoltă. Au și ele țesuturi embrionare, care vor definitiva viitoarea plantă. Tocmai acestea sunt sursa unor factori de creștere, multiplicare celulară și dezvoltare. Ce sunt oare mugurii foliari, în interiorul lor? Sunt exact un fragment microscopic de țesut embrionar (în termeni botanici numit țesut meristematic – adică de creștere). Studiul terapeutic al mugurilor foliari în farmacie poartă numele de gemmoterapie, iar date referitoarere la acest domeniu se găsesc din plin pe bazele de date științifice: https://www.thieme-connect.com/products/ejournals/abstract/10.1055/s-0038-1654689 . Biostimulatori precum auxine și gibereline (din aceste țesuturi) sunt responsabile de creșterea, diviziunea celulară și dezvoltarea plantei.

Să vedem ce alte extracte botanice ne pot împrumuta (la propriu și la figurat!) din tinerețea lor.

Întinerirea plantei – sursă de inspirație pentru laboratoarele cosmetice

Despre activele care stimulează întinerirea celulară în epiderm, am scris pe larg în volumul meu : Mituri și profituri pentru piele, ce poate fi găsit aici: https://www.estifrumoasa.ro/cumpara/ . De data aceasta, voi enumera trei tipuri de țesut vegetal tânăr (sau cu capacitate enormă de reîntinerire continuă), ce au inspirat laboratoarele de producție cosmetică.

  1. Algele Cyanophyte. Sunt organisme primitive pe scara filogeneticii, aflate la interfața între bacterii și alge. Pot face fotosinteză, ceea ce pledează pentru încadrarea lor în grupa plantelor. Se găsesc răspândite în ape ca organisme unicelulare, grupate în colonii… Asta pledează pentru încadrarea lor în bacterii. Ei bine, micuțele alge verzi-albăstrui dețin o rată enormă de diviziune, de creștere și dezvoltare. Tocamai acest fapt este uluitor, și poate fi folosit (imprumutat) keratinocitului (celula epidermului).
  2. Mugurii foliari, prezentați anterior. Despre folosirea cutanată a mugurilor de tei (Tillia tomentosa) s-a știut la modul empiric încă din antichitate, dar s-a validat în zilele noastre.
  3. Celulele stem. Acestea sunt celule nediferențiate, embriologice, extrem de tinere. Ele dețin factori de creștere și de replicare celulară. Sintagma : „produsul cosmetic X deține celule stem” este o exagerare. Nu întreaga celulă stem este întrodusă în preparatul cosmetic. Desigur. Dar factorii despre care am vorbit anterior pot face diferența. Deci, da! Nu mă dezic de mama natură, dar nu am să obosec să reamintesc mereu despre peptidele de sinteză. Cele două școli de gândire din cosmetologie nu se exclud, ci se completează.