De ce este nevoie de nutricosmetice? De ce pro-telomerazice?
În permanenta noastră luptă ambițioasă cu agingul, uneori cosmeticele – chiar cele performante, rod al cercetării – sunt insuficiente. De ce? Pentru că nu întotdeuna activul cosmetic are penetrabilitate în derm (este solubil în straturile pielii). Ar mai fi argumentul legat de dorința firească de grăbire a efectului benefic. Desigur, un ultim argument este cel legat de nevoia de acțiune sistemică, din interior. În această din urmă categorie se înscriu substanțele care intervin la nivel intracelular, ori chiar genic… Și astfel, putem influența nu doar îmbătrânirea extrinsecă, așa cum s-a crezut în mod clasic, stopând unii factori externi. În această nouă paradigmă, încercăm să frânăm agingul intrinsec (cronologic). Așa au apărut agenții activatori ai telomerazei. Cum acționează aceștia? Cu fiecare diviziune celulară, se pierde o infimă cantitate din telomeri. Telomerii sunt formațiuni aflate la capetele cromozomilor, cu rol de a-i ține pe aceștia în „poziție” de diviziune celulară. Pierderea graduală a acestora, va face ca – într-un moment – diviziunea celulară să se stopeze. Așadar, multiplicările celulare nu sunt infinite… Telomeraza este enzima cheie care poate „recupera” telomerii. Deci, ea ne-ar prelungi cumva finalul ceasului biologic. Iată un articol care vorbește despre relația dintre senescența celulară și telomeraza. https://link.springer.com/article/10.1007/s40520-013-0021-1
Cercetarea caută noi activatori ai telomerazei
Veți spune că am mai scris recent pe acestă temă, pe blogul meu. Atunci vorbeam despre active cosmetice de sinteză (ce acționează, deci, topic), în procesul de frânare a tendinței (iminente) de pierdere de telomeri. https://www.estifrumoasa.ro/agentii-care-preserva-telomerii-cromozomilor-noua-strategie-antiaging-in-nutritie-si-skincare/. De data aceasta, adaug alte active (nutritive), aflate în plină cercetare, ce dețin această proprietate biologică. Iată o listă a lor:
- Astragalus membranaceus – în studii pe linii celulare, modele experimentale animale, și pe subiecți umani,
- Genisteina (sursa cea mai abundentă sunt semințele de soia) – aflată în studii pe linii celulare
- Resveratrol (sursă : strugurii negrii și vinul negru) – acțiune demonstrată pe linii celulare,
- Specii de Cynamorium (din ciuperca cu același nume) – studii pe model animal,
- acizii grași Omega 3 (pește, ulei de cod) – în studii de voluntari,
- vitamina D (din uleiul de cod, somon, sardine și ton) – în studii pe subiecți umani voluntari,
- extractul de Ginko Biloba – studiat pe linii celuare….
- ……… iar studiile continuă.
