De la ceramide la sfingosină… sau de fapt, invers?
În ultimii 20 de ani, cunoașterea biochimiei epidermice a adus în prim plan rolul CERAMIDELOR. De fapt, aceste molecule sunt larg răspândite în organism și au fost evidențiate și în sistemul nervos central. Pentru epiderm, clasicul rol al ceramidelor este cel de a menține hidratarea, la acel nivel. Iar acest deziderat este îndeplinit prin polaritatea lor mare. Astfel, polul hidrofob al ceramidelor aderă de membranele celulelor din epiderm (keratinocite), iar polul hidrofil este proiectat în afara celulei. În afara celulei înseamnă, de fapt, spațiul extracelular. Așadar, o mână nevăzută, într-un țesut NEVASCULARIZAT (așa cum este epidermul), menține apa necesară schimburilor intercelulare, aidoma unui sistem de irigații. Cercetarea nu s-a oprit doar la demonstarea acestui efect, ci a adăugat și cel de liant celular, atât de necesar pentru menținerea funcței de barieră cutanată. Cum ceramidele se sintetizează plecând de la sfingosină, este lesne de înțeles perspectiva cu phyto-sfingosina, în domeniul skincare.
Nu spun doar eu acest lucru, ci și studiile științifice. Iată aici un exemplu: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0005273617300275
Ce are bariera cutanată cu aportul de ceramide sau de phyto-sfingosina?
De dată recentă, cosmetologia vorbește tot mai clar despre conceptul de barieră cutanată, reprezentată de epiderm. Aceasta este realizată grație „zidului de nepătruns” epidermic, dat de densitatea mare celulară, de keratină, dar mai ales de ceramide. Comparate cu un adevărat liant, aceste molecule lipidice, când sunt în integralitatea lor, nu permit nici antigenelor străine să penetreze epidermul, dar nici apei din piele să se piardă (în mod insensibil). În lumina acestei teorii, astăzi, se explică dermatita atopică, ca și nevoia de emolienți (cu ceramide) din această boală.
Lucrurile nu se opresc aici. Distrugeri de barieră cutanată ce reclamă utilizare topică de ceramide și / sau (mai modern) phyto-sfingosina, mai pot apărea și din alte cauze. Frigul de afară și uscăciunea atmosferică sunt dușmanii cei mai aprigi ai barierei cutante. Ar mai fi de amintit utilizarea frecventă a dezinfectanților și agenților tensioactivi (săpunuri). A nu se înțelege greșit. Eu nu sunt împortiva igienei mâinilor, ci sunt în favoarea utilizării de reparatori ai barierei cutanate. În fine, agingul cutanat, prin pierderea bagajului natural de ceramide, reprezintă un alt model biologic de distrugere a barieri cutanate.
Desigur, în toate cărțile mele au atras atenția asupra deosebirii conceptuale între hidratarea epidermică și cea dermică. Dacă pentru hidratarea dermică hialuronatul de sodiu este capul de afiș, epidermul are nevoie de ceramide și unii factori ai NMF (ex. uree).
Dacă vrei să știi mai multe, îți recomand volumul meu sub formă de ebook: COSMECEUTICELE. https://www.estifrumoasa.ro/cosmeceuticele/
