Despre probiotice, ca active topice pentru sănătatea pielii
Originea probioticelor datează din 1903, când în studiile lui Metchinikoff sunt descrise efectele benefice ale folosirii lactobacililor din iaurt de către om. Termenul de „probiotice” a fost folosit pentru prima dată în anul 1965 de către Lilly şi Stillwell. Ulterior, Parker, în anul 1974, a utilizat termenul pentru a defini: „organismele care contribuie la echilibrul microbian al intestinului”. În prezent, majoritatea cercetătorilor acceptă că probioticele sunt concentrate viabile şi atent selecţionate de bacterii acido–lactice. Acestea sunt compuse (cel mai frecvent) din tipuri de Lactobacillus acidophilus. Studierea la microscop a organului cutanat a făcut posibilă descoperirea unei lumi imense la suprafața sa. Denumită în trecut flora microbiană, astăzi, această a doua piele este acceptată cu denumirea de MICROBIOM. Las aici un articol full text explicativ. https://www.nature.com/articles/nrmicro.2017.157. Încetul cu încetul, s-a observat că majoritatea acestor microorganisme sunt benefice. Ele alcătuiesc un ecosistem, în care lupta pentru resurse face ca bacteriile patogene „să aibă de cucerit o redută”, pentru a se manifesta.
De aici, pasul următor a fost de a se dezvolta produse (dermato)cosmetice cu probiotice. Bacteriile utilizate cel mai frecvent ca probiotice TOPICE fac parte din genurile Bifidobacterium și Lactobacillus. Pot fi folosite și bacterii aparținând altor genuri, cum ar fi Enterococcus, Streptococcus, iar dintre drojdii, Saccharomyces. De asemeni, în produsele cosmetice sunt introduse frecvent lizate bacteriene, fermenți sau filtrate, cum sunt: enzime, peptide, exopolizaharide. Acestea din urmă au fost denumite și „postbiotice”. Astfel de active se folosesc în cosmeticele deodorate, antiacneice, pentru pielea sensibilă și pentru consolidarea barierei cutanate.
Mai recent, probioticele orale sunt favorabile însănătoșirii pielii
Interesant este faptul că probioticele în administrare orală (suplimente sau alimente) au acțiune favorabilă asupra pielii. Unele patologii cutanate cum ar fi: rozaceea, acneea, psoriasizul, dermatita atopică pot fi ameliorate în acest mod. Cum acționează sistemic probioticele de la nivel intestinal?
Se pare că:
- Îmbunătățesc răspunsul imun intestinal, pentru că (1) mențin homeostazia imună intestinală și (2) inhibă dezvoltarea agenților patogeni. Aceștia din urmă ar putea deveni super-antigene circulante (în sânge), precipitante pentru piele.
- Dezvoltă un efect stimulator al imunității sistemice (modularea unor subseturi de limfocite T, mai precis TH1, din mucoasa intestinală).
Mi-am propus să prezint un curs aparte pe acest subiect, în cadrul modulului NUTRICOSMETICE, care va începe în curând. Vă aștept cu drag ! https://www.estifrumoasa.ro/nutricosmetice/
