Despre pH cutanat; ceva ce părea o constantă
Orice tratat de cosmetologie va enunța faptul că ființa umană are un pH cutanat ușor acid. Valoarea medie ce apare mai peste tot este de cuprinsă între 5,2 – 5,8. Iată că așa ne spune și International Journal of Cosmetic Sience https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1111/j.1468-2494.2007.00403_1.x. De aici, cunoaștem unele sfaturi generale, și anume faptul că preferăm ca săpunurile să nu fie alcaline, iar șampoanele să fie ușor acide. Vorbeam la modul general faptul că acesta este un pH prielnic pentru bacteriile benefice, care asigură o linie nespecifică de apărare.
Lucrurile sunt mai nuanțate în prezent, și știm că există o variabilitate a valorilor de pH măsurat la nivelul suprafeții cutanate, și anume:
- 4,75 – 5,05 la nivelul frunții,
- 4,2 – 5,9 la nivel de obraji,
- 5,4 pe regiunea pieptului,
- 5,05 – 5,25 pe palme,
- 6,22 în regiunea inghinală și pubiană,
- 6,25 la nivel de tălpi,
- între 5,8 și (ATENȚIE! ) 7,9 (adică în zona de alcalinitate), la nivel axilar.
Secrețiile glandelor imprimă o anume aciditate… acesta devine propice unor anume microorganisme
După naștere (printre altele și în funcție de calea nașterii, naturală sau cezariană), pielea nou-născutului devine populată cu microorganisme. Secrețiile timpurii (cele ale glandelor sudorale) vor imprima un anume pH (mai acid). Apoi la pubertate, asistăm la dezvoltarea secreției glandelor apocrine (axile și genital)… Acestea din urmă au o secreție ceva mai alcalină.
Acest microclimat al pielii va fi proprice unui anume microbiom. Mai concret:
- Glandele sudoripare ecrine (veritabilele glande ale transpirației) au rol de termoliză (am repetat acest lucru și în alte postări de blog), de ușoară acidifiere a pielii și dețin o secreție de peptide antimicrobiene (ex. catelicidine, considerate “antibioticul natural” al tegumentului). Densitatea acestor glande ca și intensitatea lor secretorie (influențată de căldură, transpirație în exces) are impact asupra colonizării microbiene la acest nivel.
- Glandele sudoripare apocrine, dezvoltate și activate la pubertate, repartizate pe piele la nivel axilar, genital, secretă un amestec de proteine, lipide și steroli. Acest amestec este inițial inodor. Mirosul caracteristic apare ulterior, ca urmare a acțiunii bacteriilor rezidente.
- Glandele sebacee atașate la foliculii piloși secretă sebum, cu scopul de a lubrifia pielea și părul. Acolo unde există glande sebacee, apare o comunitate microbiană capabilă să supraviețuiască în mediul anoxic (bacterii anaerobe, ca de exemplu Propionibacterium acnes) și lipidic (ex. genul Malassesia).
Aceste microorganisme nu sunt doar dușmani, ci și apărători ai pielii noastre. Mai mult, azi există produse cosmetice post-biotice, adică cu unele lizate bacteriene (cu părți ale microorganismelor benefice). Despre interrelația microbiom intestinal – microbiom cutanat – nutriție vorbesc într-o lecție a unui curs amplu (poate cel mai apreciat), NUTRICOSMETICE. Până la o nouă întâlnire online, iată aici suportul de curs : https://www.estifrumoasa.ro/duplicated-suport-curs-masterclass-2658/
