Nevoia de a stimula sinteza de colagen din derm a condus la sinteza de matricine
Nu mai e niciun secret faptul că acest mare biopolimer – colagenul – reprezintă o moleculă mult prea mare pentru a fi activ cosmetic, penetrabil prin piele. Am explicat acest lucru în multe postări ale mele de pe blog. Ba chiar, am adăugat deseori și faptul că, la ingestia sa pe cale orală, în tubul digestiv, se scindează până la aminoacizi. De la aceste constatări s-a născut frumoasa poveste a peptidelor de sinteză. Au fost gândite (inițial) ca molecule mici, care să refacă bagajul de colagen dermic. Cum? Simplu. Având în moleculă aminoacizi cheie din colagen, capabili să stimuleze fibroblastul în a produce acest biopolimer proteic. Despre avantajele peptidelor de siteză am mai scris pe blog. Nu aș repeta ceea ce am spus atunci. https://www.estifrumoasa.ro/peptidele-cosmetic-active-ce-i-de-nou-legat-de-acestea/ Dar, aș completa… Să recapitulăm avantajele:
(1) pot fi sintetizate targhetat, spre a avea un anume efect dorit,
(2) sunt molecule mici, penetrabile cutanat, mai ales prin legarea la un acid gras (ex. acid palmitic),
(3) receptorii celulelor umane sunt „familiarizați” cu molecule peptidice.
Peptide de tip semnalizatoare / matricine – un început promițător
Peptidele de sinteză care stimulează fibroblastul să facă ce știe el mai bine (colagen) au ca exemplu emblematic MATRIXYL-ul. Au urmat acestuia foarte multe alte peptide care „comunică” cu fibroblastul. Este important de precizat că această comunicare se face pe căile naturale, fiziologice. Cu alte cuvinte, se accelerează eliberarea unor citokine de creștere și stimulare a sintezelor. Iată căteva exemple:
- Palmitoil Tripeptid-3/5 amplifică efectele stimulatoare ale citokinei TGF-beta. De aici, inducerea de reparație și implicit, sinteză de colagen,
- Palmitoil Tetrapeptid-7 este de fapt, un fragment din imunoglobulina G. Are efectul de a inhiba o citokină pro-inflamatorie (IL-6), care ar avea tendința de a degrada excesiv matricea celulară.
- Palmitoil Tripeptid-1(Gly-Hist-Lis) stimulează citokina TGF – beta. Astfel, induce fibrilogeneza. Exemplele ar putea continua, iar despre dermatopoietina am mai scris. O bună sistematizare a lor veți găsi în acest articol: https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fchem.2020.572923/full
Dar neuropeptidele ?
După matricine, omenirea a aspirat la mai mult în domeniul anti-aging. Din dorința de a se imita efectul toxinei botulinice din medicina estetică, s-au născut peptidele de sinteză blocante de neurotransmitători. Dacă Argirelina chiar imită o părticică din structura toxinei botulinice, Leuphasyl-ul este pur și simplu un relaxant muscular. De origine animală, în această categorie ar mai fi Waglerin‐1 (extras din veninul viperei Tropidolaemus wagleri) . Inspirat din acesta din urmă, există peptidul de sinteză Sin-ake (Pantafarm, Elveția). Tentativele de a găsi în plante peptide relaxante musculare (blocante ale musculaturii mimicii) au adus în prim plan:
(1) floarea de hibiscus, dar cu insuficiente dovezi științifice,
(2) floarea de Spilanthes acmela – cu efect relaxat muscular și antinociceptiv, o mare speranță, ce merită să primească un cec în alb.
Povestea merge mai departe…
Cercetarea legată de peptidele cosmetice nu se opește la aceste efecte. Azi vorbim și despre peptide transportoare, ca și de peptide inhibitoare de MMP-uri. Am mai spus și în alte postări, MMP-urile sunt enzime distructive de colagen, excesiv eliberate în foto-aging.
Peptidele antialopeciante se bazează pe PRP (peptide similare cu plasma îmbogățită cu trombocite). Or, se știe faptul că trombocitele reprezintă cel mai mare rezervor de factori de creștere. De aici, și ideea de microneedling, cu extravazarea de trombocite din capilare.
Este în plin studiu găsirea de peptide antinociceptive, care ar fi o mare promisiune pentru inflamația cutanată neurogenă – tenul sensibil (ex. Acetyl tetrapeptid -15, un agonist opioid) .
Iar căutările și efectele biologice urmărite nu se vor opri aici. Peptidele din microalge intră și ele „sub lupa” cercetării.
