Fitoestrogenii în antiaging: topic sau oral?
Despre fitoestrogenii (din soia) se vorbește de mult timp, ca active cosmetice. Vedeta substanțelor active fitoestrogenice este genisteina, o izoflavonă ce dezvoltă acțiuni estrogenice, deși molecula sa nu are conformație sterolică. Îmi place să explic studenților mei că genisteina păcălește receptorul estrogenic (beta) și se lipește pe el, comportându-se aidoma estradiolului. De ce ar fi un avantaj administrarea sa topică? Pentru că ajunge țintit în piele, fără a suferi transformările din intestin. În plus, pe lângă efectul de substituție hormonală (util în agingul feminin), genisteina îndeplinește și alte roluri. Ea prezervă rețeaua de colagen față de foto-deterioare. Mai mult, extractele proteice de soia au și o fracție depigmentantă: proteina serin tripsin inhibitor (ce inhibă transferul melanosomilor maturi). Despre toate aceste efecte am scris pe larg în ebook-ul meu Cosmeceuticele. Iată-l aici disponibil: https://www.estifrumoasa.ro/cosmeceuticele/. Pentru ca analiza să fie echidistantă, ar trebui să enumăr și avantajele căii de administrare orală, ca agent nutricosmetic. Genisteina pe cale orală asigură și alte efecte benefice antiaging, nu doar de substituție hormonală, între care:
- un posibil efect pro-telomeri, în curs de evaluare. Mai multe explicații am dat pe blog, aici: https://www.estifrumoasa.ro/nutricosmetice-antiaging-de-tipul-activatori-ai-telomerazei/
- efect antioxidant sistemic.
A doua mare controversă, fitoestrogeni din soia sau din altă sursă?
Este clar că există mai multe categorii de fitoestrogeni: izoflavone, lignani, cumestani, unele saponine sterolice și unii fitosteroli (ca de exemplu beta-sitosterol-ul). Totuși, cea mai studiată formă chimică este cea a izoflavonelor, iar dintre acestea, genisteina. Mergând mai departe cu raționamentul, genisteina este reprezentată din abundență în soia, dar ea se găsește și în alte specii ale familiei botanice Fabaceae. Tocmai aici începe controversa. Majoritatea culturilor de soia de pe glob sunt obținute din semințe transgenice. Din această cauză, în ultimii 20 de ani au curs critici peste critici. Am să vă las aici un studiu de anatomie și histologie care relevă faptul că soia transgenică nu induce diferențe față de soia organică pe aparatul reproducător feminin, pe un model experimental. https://anatomypubs.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.1002/ar.20878.
Chiar și așa, există consumatori care nu acceptă ideea de genisteină (ca supliment) având origine din soia. Și problema aceasta a fost rezolvată, și astfel vom vedea din ce în ce mai multe produse farmaceutice cu genisteină din alte surse botanice: Sophora Japonica, trifoi roșu, etc.
Partea bună este că la administrarea orală, fitoestrogenii dezvoltă și alte efecte sistemice benefice (nu doar cele legate de piele). Iată câteva dintre acestea:
- protecţie împotriva dezvoltării cancerelor estrogen-dependente,
- prevenţia formării plăcii de aterom (rol antiaterogen), prin mecanisme multiple,
- acţiune osteo-progenă (de protecţie împotriva dezvoltării osteoporozei de menopauză).
În privința posibilelor efectele adverse, cea mai mare atenție trebuie îndreptată asupra consumului (în exces) a produselor din soia (lapte), la bărbați, din motive lesne de înțeles.
